joi, 12 noiembrie 2009

noi doi

in seara avionului de aur am inchis ochii si te-am gasit. se facea ca erai tu, omul meu de lut. si eram numai noi doi in multime.
cuvintele suna diferit de cum le stiam eu. fragii, murele si toate cuvintele frumoase inseamna altceva. si verdele. si roseata din obrajii lor. asta se intampla cand vezi cu ochii inchisi.
cand ii deschid mi-e dor de tine. uneori nu pot sa respir, atunci te iau de mana si stiu ca fericirea nu doarme. esti cu mine mereu, de cand lipsesti te regasesc in toate.
dansai ! tu? inchid iar ochii si te iau de mana. am vrut sa te rog sa ramai. rostesc muteste 'cred ca am nevoie de tine'. nu pentru ca sunt singura. am nevoie de tine cum am nevoie de culoare si de sunet. in fond, lumea toata e a mea. de ce n-ai ramane?
am aprins tigara si am topit in fumul ei toate sincopele.
esti aici, am vrut sa stii. si eu sunt. suntem.

miercuri, 11 noiembrie 2009

”Pentru Alis”

Acum câţiva ani am deranjat tihna maestrului cu un claxon inoportun. Pe drumul către destinaţie mi-am pierdut pur şi simplu telefonul mobil şi iată-mă asteptând fără obiect în faţa unei clădiri în care nu puteam pătrunde. Telefonul l-am regăsit ulterior sub scaunul maşinii, stridenţa claxonului n-am mai putut-o lua înapoi. Când l-am văzut în balcon, admonestându-mă pe mine, m-aş fi supus de bună-voie oricărui alt supliciu. Mi s-au oprit cuvintele in gât.
Astăzi mi-am sistat orice acces la radio sau tv. Nu vreau să aud a doua oară ştirea. Unii oameni aparţin tuturor, e drept. Zilele trecute mă aflam la o întâmplare artistică şi mă gândeam că providenţa împarte talent după bunul plac, în orice caz părtinitor. Pune toate rezervele într-unul singur şi îi lasă pe cei mulţi şterşi, stingheri şi fără sens. Nu trebuie să căutaţi talentele ca să înţelegeţi asta, uitaţi-vă doar in jur.
Mi-am căutat toată ziua autograful mâzgălit pe un petic de hârtie. Ştiu precis că stă cuminte între filele unei cărti, însă n-am apucat să le flutur pe toate. Apoi mi-am amintit că în anii demult trecuţi îi vedeam impreuna, pe el si pe Stefan Iordache la Sarpele Roşu.
Autograful mi l-a adus Alex într-o zi. Probabil că ramane unul din cele mai inedite şi apreciate cadouri. E singurul pe care-l am. Il rugasem să treacă să-i prezinte maestrului scuzele cuvenite pentru impoliteţe.
A făcut-o şi mi-a adus şi mărturia extra-bonus.
Rămane ceva doar al meu chiar de la el:

marți, 3 noiembrie 2009

animaliere

fabuloasa ouătoare- Daniil Simkin



şi pisica-mamă, Montserrat Caballé împreună cu mâţa mezină, Monsita Marti.

luni, 19 octombrie 2009

he got there first

Bine ca nu le-a luat chiar pe toate...
Apoi fiecare si-a vazut de drum. El imi imaginez ca aici avea treaba.
Eu tot cu cele lumesti.

duminică, 18 octombrie 2009

watercolour


vineri, 16 octombrie 2009

Lay, lady, lay

Avem în faţă o noapte şi două zile întregi de libertate, în care unii dintre noi nu se vor simţi datori să contribuie pentru sau întru umanitate. In răstimpul ăsta eu promit solemn să trag aer în piept doar să râd şi să mă bucur, nu ca să respir. Culorile din mintea mea sunt strălucinde. Si noi, nimicurile goale, împărţite şi multiplicate, şi bune de aruncat. Dar libere. Incheieturile mele miros a ierburi orientale, iar aburul ceaiului a scorţişoară. Despre asta să fie vorba. No plans whatsoever, just this state of grace.

joi, 15 octombrie 2009

crizanteme

Asa arata florile pe care le vreau eu. Sau asa.


Dar mai ales asa.
Se numesc crizanteme si erau pe lista, primele. Acum stiu, florile n-au ce cauta pe liste.


Le vezi pe marginea drumului, pe la portile oamenilor. Ti-am spus, le vand batranele pe strada pentru cativa lei. Naturale si nepretentioase. Si le sta bine in vasele mele de lut, nu in cele de cristal. Pe astea mi le doresc, si, te rog, nu-mi spune ca ar avea ceva in comun cu cele de la florarie, pe care iti vine sa le pipai, sa te asiguri ca nu sunt de plastic. Astea miros a viata. Celelalte nu miros. Anul trecut am avut toate vasele pline. Maine cumpar un brat. Din astea, nu din celelalte, si musai de la o batranica.

Gata, mi-a trecut. Pana maine, le-am sterpelit pe astea. A trecut si septembrie de o vreme, nu?

"LAVMITENDER"

Expozitie de pictura a Alexandrinei Hristov. 17-31 octombrie, la libraria Carturesti, str. Arthur Verona, 13.
Vernisajul expozitiei va avea loc in data de 23 octombrie, ora 20:00.
Alexandrina va canta alaturi de Petrica Ionutescu (trompetsica de aur) si Gabriel Almasi (mandola magica).


... asa zice la Facebook. De abia astept !